Monumentele istorice din Romania             Romana English

Descrieri/Comentarii

L.S. / 23-Aug-2009

CATEDRALA  ROMANO-CATOLICĂ  SFÂNTUL  IOSIF

Hramul : Sfântul Iosif – soţul Sfintei Fecioare Maria  (19 martie)

Catedrala a fost construită între anii 1873-1884 din iniţiativa monseniorului Ignaţius Paoli -primul Arhiepiscop Romano-Catolic de Bucureşti. Acesta călătoreşte în Europa pentru a aduna fondurile necesare proiectării şi construcţiei catedralei. Celebrul arhitect Friedrich von Schmidt, din Viena întocmeşte planurile. Lucrările încep în iunie 1873, dar sunt repetate ori întrerupte în timpul războiului şi a lipsei de fonduri.  La Casa Mayer din München, au fost executate vitraliile şi picturile din jurul Altarului.  În 1873, Pictorii Georg Roder şi Herms au pictat în ulei presbiteriul, tavanul şi medalioanele din nava principală.

În 1880, după acumularea altor fonduri, lucrările se reiau sub conducerea arh. Carol Benisch.

Consacrarea Catedralei a fost celebrată la 15 februarie 1884 de către Arhiepiscopul Ignatius Paoli. Continuarea finisării lucrărilor a fost urmărită de succesorului lui Paoli, arhiepiscopul Paul Palma. În 1888 se instalează cele două altare secundare, cioplite în marmură, precum şi panourile reprezentând Calea Crucii. În 1930 firma L. Wagenstein  & fiii din Timişoara construieşte şi montează  noua orgă de concert.

După cutremurele din 1940 şi 1977 se efectuează lucrări de consolidare. Pictura a fost refăcută în 1978 de către maestrul prof. Aurelian Bucătaru şi pictorul Toma Lasconi. Lucrările s-au realizat în timpul păstoririi părintelui paroh Eugen Bortoş.  

După 1989, prof. ing. Al. Cişmigiu a întocmit un nou proiect de consolidare, executat între 1991-1994.

Cu acest prilej, în spaţiul existent la subsol, este realizată o Capelă cu hramul Sfintei Tereza din Aquila,  după proiectul întocmit de prof.dr.arh. Peter Derer împreună cu arhitecţii Daniela Zerva şi Paul Felican. Decoraţia interioară a capelei este opera sculptorului Toma Iancuţ. Capela a fost binecuvântată la 16 decembrie 1995 de Arhiepiscopul Ioan Robu.

Catedrala (de dimensiuni generale de 47 x 22m şi 22 m înălţime) este de tip bazilică, în stil neoromanic inspirat după bazilicile padoviene, combinat cu elemente neogotice. Nava centrală este separată de cele laterale prin şiruri de coloane finisate cu stuc aurit, pe care descarcă arce frânte. Împingerile laterale sunt preluate la exterior de contraforturi. Acoperişul navei principale în două pante, are intradosul cu ferme şi grinzi vizibile. Colateralele sunt acoperite cu bolţi mănăstireşti.

Portalul este alcătuit din arce frânte, rezemate pe colonete. Deasupra uşilor exterioare, un mozaic reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul. Ferestrele terminate în arc frânt au vitralii executate în perioada 1970-1980, autori fiind soţii Natalia şi Ion Brodeală. Vitraliile de la marea rozasă, cor şi baptisteriu, sunt create în anul 1985 de  Dorin Dănilă.

Alături de catedrală se află Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice clădire monument în stil neorenascentist, concepută de arh. Ferdinand Hoeflich şi arh. Felice Nori.

Arh. N.I.G.

Extras din “Enciclopedia Lăcaşurilor de Cult din Bucureşti” de Lucia Stoica şi Neculai Ionescu-Ghinea, Vol.2, Ed. Universalia 2005.

delia_m / 11-Apr-2009

1873-1884 - dupa planurile arh. vienez Friedrich von Schmidt.

Ultima parte a lucrarilor - executata de arh. Carol Benesch.

Vitraliile si o parte din picturi - Casa Mayer (Munchen).

Pictura in ulei - Georg Roder si Herms.